Prefer să mă mângâie ploaia
decât să mă lovească piatra,
deși uneori chiar piatra e
mai caldă ca stropii de ploaie.

De mîngâierea rece a ploii
nu vreau să mă ascund sub umbrelă
cum nici de biciul fierbinte al gheții
nu vreau să fug sub jachetă.

Când plouă cu soare chiar cerul
se pare că râde cu lacrimi.
Eu îl privesc și îi zic în glumă:
„Parcă și ieri râdeai, dar cu piatră!”