până să mă nasc eu și puțin după aceea
mama făcea gloanțe full metal jacket.
știu că îi era greu, dar se consola cu prieteniile solide și jocul de șeptici.

După 89, mama făcea frigidere Fram
deși tânjea întruna, de fapt, ce spun eu, cu toții tânjeam
după superbul Arctic.

Din șomajul crunt și zecile de pulovere tricotate cu sete
mama reușii să scape
făcând tălpi și branțuri pentru firme importante
chiar și pentru mihai albu!


și în tot acest răstimp, mama citind toate cărțile părăsite din rafturi și sertare,
înțelegând limbajul câinilor de cartier și al frezelor hârâitoare,
gândindu-se la dumnezeu știe ce
când fără teamă se strecoară.

mama șerpuiește printre bâtele găștilor din parcări
la șase dimineața.
Probabil strânge cu putere colțul de pâine pentru câinele chior
de lângă generală.



pe urmele ei nu mă mai opresc din tremurat
cum mă zgâlțâiam într-a șasea, când m-au așteptat la poartă sau
cum clănțăneam la examene când trebuia să iau cuvântul.

pesemne curajul mamei e o frânghie pe care mi-au agățat-o de-un picior
cât să nu cad, cât să nu mă ridic.