clopote....
deasupra catapeteasmei sufletului meu
se jertfește El
mâinile arhanghelilor
se agață de ziduri
rupându-și unghiile

o lumânare
arde molcom
în colțul gurii unui felinar
ca să păstrez lumina
L-am pironit in cuie
cu muchia ciocanului
gemândă
sub greutatea sângelui
I-am prăbușit ființa
sub crucea masivă, de brad
cu aromă de tămâie
I-am înghesuit coastele
sub inimă
și fața
I s-a îngropat-o
în deșertăciunea mea

s-a stins lumina
câteva unghii
încă mai caută
în balta de ceară
să găsească fitilul
aprindeți lumina!