Învață-mă să uit de tine,
să am păianjeni în ochi,
lacrimi albastre să-mi
curgă senine,
când alerg singur prin
cotidian,
ori când
din amintiri mă alungi,
să rămâi
doar
tu,
eu
să cerșesc
în genunchi,
cu perna umedă,
un loc;