Eroare... Mai ninge-n april
și plouă în mijloc de iarnă,
un geamăt cu glas de copil
și soare în fulgul pe geană.

Și tu fără chip, implantat
în carnea și visu-mi- Eroare,
din codul genetic furat
găsit la un pas de plecare.

Dar nu mă accepți, ești străin-
de sine în sine-s orfană,
doar rima am- dulce-venin
și dor de-a ta umbră-n icoană.

Și fără aluzii să sper
că poți să admiți corectare
în veacul acest efemer
cu pas îndărăt din eroare.