Un cer care-și prăvălește lacrimile pe pământ
E ca a ta privire caldă când o văd plângând.
Dar ploaia e o dulce apă,
Din ochii tăi născându-se sărată.

Nu-mi cere să te uit așa ușor!
De-a fost iubire,
Nu are să moară-n zbor,
În inimă rămâne amintire.

Și ca o pasăre cu aripi albe
Care-și îndreaptă zboru-n sus,
Eu am să sper în continuare
Că ai să te întorci din drum.