să lăsăm complicăciunile astea ale tale
lucrurile frumoase sunt simple
de fapt frumusețea
e simplă
și m-am schimbat
ți-am spus că m-am schimbat
nu mai vreau să-mi folosesc mintea ca să-mi placă să fiu

vorbești și fumezi
mă gândesc la cele două pete roșii de pe ceafa ta
pe care
ți le sărutam atunci când nimic nu te speria
nici simplitatea lucrurilor nici complexitatea oamenilor
îți fac patul
singur în cealaltă cameră
dar vin într-un târziu la tine în pat
căutându-te
facem sex cu furie ca doi condamnați la galere
mă pătrunzi și mă simt
ca și cum aș fi întârziat la propria moarte
și-mbrăcată în roșu
aș fi ajuns în
bardo
gâfâind încurcată
în fața ușii

............

chiar atunci când
luminile se schimbă cu întunericul
și-o iluzie cu altă
iluzie