depinde de ceea ce citești, dacă nu citești, cu atît mai bine,
depinde de propria stare, de lehamitea ce ți se scurge pe grumaz, rece,
cravată ce strînge de-ți ies ochii și scrii versuri.
tragi nodul cu degetele cum ți-ai scoate venele și dai drumul la sînge,
claustrofobia dictează spasme și lovirea pereților,
file întregi, povestea dorinței și neputinței.
depinde de ceea ce ești și ceea ce ai dori să fii,
de refulările ce-ți umblă sub piele, grotesc, ființe desprinse din lumi
ascunse în subconștientul tău, de cearcănele și ridurile din fața oglinzii,
de oamenii ce te doresc, de cei ce te refuză,
de lingușiri și respingeri.

vă dezvălui secretul:
doar de existență depinde.