poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-05 | |
Visez ce-i trecut, prețuiesc amăgiri,
tresar când te caut în gând, mi-e frig și e goală lumina-n priviri, mi-e dor și îmi scriu înc-un rând. Sunt clipe, cristale de gheață ce dor și îmi îneacă credința, simțind cum o lacrimă rece cu dor, înlocuiește dorința. Mă văd și mă simt cum zâmbesc cu mult drag, sunt eu, când doream ani frumoși, e viața promisă, cu tine, șirag prețuit de cei credincioși. Acum sunt o boare de suflet creștin, mă-nchin și-ți urez mult noroc, rămân, ca și candela, să te susțin la binele-n viață, soroc. N-am teamă, doar frigul e greul de-acum și singură-ncerc să-ncălzesc icoana iubirii, rămasă doar fum, suspin și cu dor o-nvelesc. Iubirea e caldă când doi sunt un trup și au amândoi doar un gând, serile reci, când ești singur în trup, te-ndeamnă spre mâine plângând O lacrimă pune-o în dar la trecut, cheamă-ți speranța spre mâine, zâmbește la soare și simte tăcut, cum setea vieții revine.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate