poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-21 | |
eu vorbesc prin tine
ca printr-o voce ce nu s-a inventat. când buzele mele se deformează a cuvânt buzele te dor asemeni în sus, în jos, ca o vocală. rostim împreună acel „o” prelung, noi pruncii, dimineața, când ne hrănim cu aceeași gură (de s-ar putea să murim împreună cu ea rotunjită pe chip!). dimineața, când ieși în prag tenebroasă și părul ți-e totuna cu glezna, împiedicându-se indefinit și glezna ți-e nepieptănată, ne-cernută prin toate mâinile mele de bărbat, ca un aur prețios ce trebuie topit în cuptorul dintre simțuri, umărul neșlefuit răstoarnă totul, atlasă nepricepută, cerurile scapulare se sparg de pământ nuntindu-se și tu te uzi cu picioarele în ele, ca-ntr-o apă prea puțin adâncă pentru tine, te afunzi în noroioase maluri, lași urme de talpă peste tot, dar te oprești la vas ca și cum ceva te-ar putea opri vreodată, zdrobești Egeea de față, cu pești, cu crabi, cu deveniri marine, o bei până la fund, o beau identic, nedezlipit de ceea ce-ți devine sete, ies afară în prag luminoasă, cu păr împletit în destine, cu glezna subțiată de mâna-ți prin caiere prelungi, eleusine, sunt fericită, luminoasă, profetică, fericită, nu mă crede nimeni și tu vorbești prin mine ca printr-o voce ce nu s-a inventat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate