București. 8 septembrie 2009.
București. 8 septembrie 2015.
casă de cărămidă. scări de lemn. geam deschis.
fără perdea. aer curat. orașul se strecoară prin lumini de mașini.
plictisit. surd.
și totuși plouă. multe litere căzute pe jos.
caut jumătatea de trup. apun pe podea. două pahare cu vin.
scrumiera. aduc țigările. scot Luna din pântec. o așez pe genunchi.
fac un culcuș. desfac trecutul ca pe o sticlă de spumant. strâng cioburile.
intru în panică. câteva coli. un pix. mă tai în cărți nocive. obrajii ard.
se aude o sirenă. ecuatorul tău trece prin mine. fiecare cu noaptea lui.
vino cu ea așa cum e. strânsă în jurul gâtului. să îmi aduci ceva năbădăios.
un zbor. împachetat. cu fundă. să-l desfac dimineața.
când păsările din mine vor fi moarte deja.
singurătatea e un viciu. ce-ți pasă. scriu poezii de sticlă. fraza asta o repet.
îmi dă curaj. am să deschid goală. doar muzica de fond se va lipi pe mine.
malefic. senzual. nu știu cine pe cine va salva. sper să nu ajung la închisoare.
ce vei mai spune când îți voi înlocui sângele cu al meu?!
am să recit ceva să-ți miște oasele.
prin torace rulează un film surdo-mut. noduri pescărești. el poartă cămnașă albastră.
la 5 dimineața mă bag pe sub el. sânii castele de nisip. leggo. piesă cu piesă.
ne mutăm unul în altul. ne înghițim pe rând. când tu când eu. cochilie.
ochii îi voi pune la loc. stai calm. e o chestiune de timp. taci.
sângele se încheagă după fiecare împerechere. mă ridic. întreagă. cuminte. cu inima ta printre dinți.