poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-03 | |
6
la vale se adună fluviul de lumină luminile mașinilor resort jucăuș blocurile se îmbracă în cămașa de noapte diamantele se adun în ochii câinilor pisicilor luminile hotelelor își deapănă pe pânza lacului jazzul un papagal de neon în balconul cuiva am într-un buzunar fericirea ca un pașaport îmi amintesc de vremurile în care calculam traiectoria conservei de ananas lovite în spatele magazinului alimentar senator sunt atâtea frizerii pe aici și aerul deschis mă regăsesc în compania anticului meu coleg iulian ce locuiește în seră ca în minte cu antena îndreptată spre pulsul lumii 7 dar iată că gladiatorii somnului se adună în autobuze nimeni nu se mai gândește la supă oare ce auroră s-ar ivi în acest moment deasupra cape town-ului și nu mai e nimeni pe prispa magazinului de ochelari și plante naturiste niciun copil cu ochii săpați în adâncimile de gânduri bijutieri restaurante chineze și restaurantul millenium unde confetti au devenit corpuri de iluminat cea mai banală definiție a unei stele dar cineva apasă pedala sublimului revelația urcă precum acidul în sticlele de suc în pântecele unor frigidere se nasc toturi în pântecele unor sfere cresc florile de cafea echilibrul gravitațional sunt mii de lumini cărora nu le căutăm vreo explicație și unghiile se lasă tăiate și răspunsurile ar fi dorit poate să o rupă la fugă în necunoscut dar totul este vechi nimic nu este vechi totul este nou depinde de ochiul cu care privim și ne lăsăm cuprinși de vis ca de îmbrățișarea scânteietoare a camerei de fotografiat 8 la periferie umbrele se îmbrățișează ospățul fantasmelor în curți mormintele sunt parcă învăluite în beteala colorată a visului furnalul cel mare de la cet pare pregătit să plece în ibiza deasupra solului autostrăzile gustă din lingurița cu vise a stelelor liniștea din miezul nopții ca miezul unui fruct și brațele au trecut prin furcile caudine ale imaginilor hipnagogice hipnagogie demagogie pedagogie și în cămara viziunilor vine ursul care cotrobăie prin tomberoane * și când îți dai seama cine ești tu stelele au fost puse deja la naftalină precum hainele pentru noaptea următoare pentru bolul următor și izbucnește de îndată orchestra soarelui și luna sare de pe trambulina piscinei semnând plantele și mașinile cu o rouă curcubeeană (28 sep. 2009)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate