sfera în care stau se rostogolește pe trotuar
ducându-mă

izbucnire
ah, ce foame mi-e de libertare
și-mi aprind țigara

localizare
îmi dau seama după privire dacă-i fumătoare
doar felul cum instictiv îi scapă o privire

constatare
urăsc nefumătorii, pierd ceva din viață
poate plăcerea de a fi neputiincios
măcar pentru câteva minute

întrebare
dacă nu trăiește în aceeași stare de agregare cu mine
cum să-i sufăr alături

acceptare
mă săruți pe alveole ca după o simfonie
de celule exfoliate
te scurtezi, iar părul îți alunecă spre tavan