X y z .
Un copac cu necunoscute,
Cu frunze geometrice
Albastre și crude.
Un labirint
De măști trapezoidale
Ce formează o ecuație a naturii,
Ce mă-nvăluie
Ca un mare
Semn de întrebare.

Pi r 2
Eu ce beau?
Frunzele cercuri,
Respirația galbenă
Și grea a smârcului
Transpusă într-o parabolă a timpului.
Muchiile tăioase ale liniei
Ce desparte orizontul în zare,
Ca o chemare.

Și ce port?
Cuburi de soare neobișnuit,
Ascunse în raze de lună,
O dungă de stele ce-i prinsă-n
Clepsidra nisipului static.

M c 2
M-am ridicat din deșert,
Piramidă tăcută a
… frunzelor moarte.