poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-03 | |
Stai cu mine,
Mai stai cu mine Și nu mai pleca niciodată Îngerii mai pot aștepta… Să aștepte afară… N-ai nevoie de ei acum Nici tu Nici eu Nici ei Nu înțeleg… Așa că lasă-i s-aștepte Ei au toată răbdarea din lume Noi avem doar două suflete Iubindu-se la umbra Aripilor lor. Mai stai Să mai uităm și noi De noi. Când ne-or crește și nouă aripi Vom zbura liniștiți Eu cu aripa mea Tu cu aripa ta Spre cer. Abia atunci îi vom trezi pe îngerii Ce-or dormi pe pragul ușii Așteptând să ieșim afară… Și-atunci îi vom ruga Să sufle cu gurile lor de viață Pe dedesubtul aripilor noastre Să ne putem înălța În văzduhul plin de ei… Și totuși… Mai stai Mai stai până deseară Să mai mâncăm o dată munți Și brazi Și stele muiate în apa izvoarelor Din ele. Și să mai bem o dată Cupa cu sufletele noastre Pierdute prin cărările neumblate Din ele. Și să mai… Și să mai… Dar iată că îngerii s-au trezit Poate că au visat urât Sau i-a trezit visul nostru Prea îngeresc… Adio… Eu rămân pământ.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate