poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-07 | |
sfârșitul mi se pare o glumă. am juns la nesfârșire cu tine. acolo de unde nu ne putem întoarce.
imaginează-ți umbra mea cu un singur ochi negru lucios. imaginează-ți dorința. forța de neîndurat ce tinde să ne contopească. eu adică tu. eu învinsă în brațele tale. mâinile tale lungi îmbrățișându-mă vegetal. iedera din copilăria mea îmbrățișând clădirea bibliotecii județene. țiganca aceea cu ochi de cărbune. sărutul țigăncii carnea ei tare împotrivindu-se. eu. eu. adică tu. nimeni nu va înțelege nimic din acest poem. pentru că uneori scriu poeme vegetale. scriu mărăcini. scriu despre tine dintr-o absență și tu știi că absența e mult mai lungă decât moartea tu știi că îndur mirosul de alge din vara aceea care nu-mi va trece niciodată tu știi toate aceste lucruri și te nesfârșești te desăvârșești te nesfârșești în mine. dacă aș uita aș muri. să nu crezi că nu-mi dau seama de asta. în realitate respir prin ființa ta ca printr-un tub. o singură clipă de uitare m-ar putea ucide. în realitate exist pentru că exiști. poemul acesta de neînțeles este un poem de neuitare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate