poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-21 | | Au venit la mine și mi-au zis: - Dezbracă-te! Dezbracă-te de tine! - Cum adică? am întrebat. - Adică fără piele, fără carne, fără oase! m-au lămurit. - Și ce-o să mai rămână din mine? am repetat, crezând că n-aud bine. - Umbra! Vei fi umbră! mi s-a răspuns răstit. - Și cu umbra mea ce veți face? am bâiguit. - O vom dresa. Îți vom atașa alți ochi, să-ți vezi interiorul, mai precis să vezi “Lucrul-în-Sine” – “Das Ding an Sich” al Prea Fericitului Immanuel Kant. Îți vei păstra numai inspirația, imaginația și intuiția, care-ți vor fi ghizi. ‘Nțeles? - N-am înțeles nimic! - Las-c-o-să-nțelegi! Executarea! …Așa am fost curățat de piele, de carne, de oase, și-am ajuns “Umbră gânditoare”. Mai bine mă făceau “Trestie gânditoare”, după cum zicea alt Prea Fericit, Blaise Pascal – să știu o treabă: că stau în apă pân-la brâu, chiar și pân-la gât, să tot gândesc. …Și dintr-odată toate cărțile din rafturile care-mi îmbracă pereții s-au topit, și-nceput o bolboroseală infernală de cuvinte alunecând care încotro; s-a pornit cearta scriitorilor din antichitate cu filosofii din vremurile lor, și-a filosofilor mai noi cu pereții, cerându-le să devină păsări; și-a păsărilor cu cerul, cerându-i să le dea toate înălțimile; și-a cerului cu toartele lui, până sus unde se sfârșește susul… Zidurile blocului au început să râdă de scări, scările de acoperiș, acoperișul blocului meu de acoperișurile vecine, plopii au început să bârfească gardurile vii, împrejmuitoare, împroșcându-le cu vată-nevată, încât totul s-a îmbrăcat în puf. În acest talmeș-balmeș s-a iscat o furtună, apoi o tornadă, ca-n mijlocul tornadei să apară însuși Dumnezeu-Tatăl: - Ce-i balamucul ăsta, aici? Nu vă e rușine? Cine-a declanșat isteria?” - Ãia, Preaînalte, de-i timiși ‘Matale să mă jupoaie, să-mi scoată pielea de pe mine, să mă radă de carne, să mă curețe de oase, să devin Lucru-în-Sine, cum l-a gândit filosoful ăla german! Și-uite ce-a ieșit: toți au dat-o pe trimiteri împotriva firii și-a mea, că nu-mi stă-n putere să fiu Lucrul-în-Sine, să văd ce-i în el, când așa ceva n-a putut-o face nimeni, nici chiar tăicuțu’ Kant, deși toți filosofii au întors-o pe toate fețele, pân-au rămas toți numai fețe, fețe… - Prea bine. Am să-i pedepsesc pe năstrușnici – a hotărât Atotputernicul. Am să-i pun să studieze cele trei cărți fundamentale ale Prea Fericirii Sale: “Critica rațiunii pure”, “Critica rațiunii practice” și “Critica puterii de judecată”. Și-am să le cer să-mi prezinte referate amănunțite, pe fiecare dintre ei! Dixit! - Și cu mine ce faci, Doamne? Să rămân blestemat, adică tot așa, umbră? - De data asta te iert, te îmbrac în costumația ta naturală, dar să nu se mai repete! Das Ding an Sich e și nu e gândirea care se gândește pe sine, care-n afară e ceva iar înăuntru ei e cu totul altceva, după cum înăuntrul acelui altceva e un altceva mai altceva decât altceva… Vă povestii ce fuse, ca măcar voi să nu vă luați după filosofi! Când îi vedeți să dați cu tot ce nimeriți după ei. Chiar și cu… Lucru ăla, ce-și zice cu emfază… “Lucru-în-Sine”! Că dacă n-o faceți, o pățiți ca mine: deveniți altceva înăuntru a altceva și nu sunteți nimic altceva.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate