Candva, pe cand eram inca-mpreuna,
Ne placea sa ne plimbam,
Numai noi doi, prin parc,
Pe clar de luna.

Si o vedeam, si-o admiram mereu,
Cand ne plimbam, tinandu-ne de mana
Pe-ntunecatele alei
Numai noi doi: doar tu si eu.

Asta a fost candva, de mult.
Azi toate cate-au fost
Sunt amintiri pe care eu
Le retraiesc oftand.

Oftez, si mi se pare c-am trait un vis.
Un vis frumos,
Nedeslusit,
Un vis nespus de trist.