|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Temeri sclifosite
■ EXplicaÈ›ie
■ exodul
■ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
■ Când voi păși afară din trup È™i din timp
■ sora
■ Post scriptum
■ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
\"Sic transit...\" poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ovidiu [boyarul ]
2002-02-19
| |
... au iesit sa culeaga (in strada) lauri de pus la victorii Si vuind au vrut sa sfasie crud infamele resturi de glorii Pareau saltinbanci ce-n decor n-ar fi vrut nicand sa iasa, Cu hohot, ranjind sangeros, infigeau coltii in prada cea grasa. Mugind la raspantii, lumina agoniza sa apuna; Si-o haita de jderi cu falci sangerii uitasera randuiala cea buna. O ghiara se-ntinse spre cer: sa-i schingiuiasca podoaba de stele Uitati de divin pe pamant, luceferii morti pornira hora de iele, Lumina candva, azi cugete moarte pornira prigoana Luminii, Iar Cronos alene facea din ai sai, ospat copios cu vecinii. Batranii din pulberi zbarleau parul sa muste cuvinte, avizi de putere Prn noaptea de smoala sinedriul chircit hranea Rastignitul cu fiere. In ceruri o bolta se franse; si sange curgea peste sange-n suspine Zvacnind cu o ultima viata-ntre ceruri, pamantul mustea de jivine. Trist, Ochiul se-nchise prinzand intre genele-I albe lumina La tablele legii de sus, canivorii cu mantii acopersera vina. Omul de lauri, fosnea intre cer si pamant poruncind ploii sa vina... Si totusi, din cutele zdrentuite de cer, cadea apa fara pic de lumina.
|
|
|
|