Sunt propriul Dumnezeu
sinucigandu-ma,
sfasiindu-ma,
invaluita de ideea de a evada din
aceasta inchisoare neagra a durerii.
Cenusa unei rugaciuni
se rataceste cu vantul mortii.

Lama imi atinge pielea.
Diavolul meu striga din adacuri;
cazand si tipand
imi urla numele
si-mi bea lacrimile.
Buzele imi sunt prea reci
sa mai pot saruta un Dumnezeu.

Primeste-mi durerea,
toata amaraciunea.
Ia-ma cu tine!
Ia-ma departe!

O lacrima neagra cade pe pamant.
Ucide focul
si durerea.
O lumanare neagra sta in ploaie.
Nu indraznesc sa-mi ridic ochii;
acum Iti apartin...