N-am pe nimeni sa-i spun ca ma doare…
Cine-a visat c-o buruiana se transforma-n floare,
Sunt doar povesti pentru nesabuiti,
Pentru sarmani ca noi de ura schingiuiti…

N-am casa si cutreier peste cioturi,
De oase sfarmate si roase pe alocuri…

N-am ochi si te privesc din dunga
Oare-ai trai cu mine intr-o casa stramba
Sau demoni inveliti in poleiala
Sunt mai presus decat ingeri de smoala

N-am gura sa iti spun ca nu cred in destin
Doar gol in mine, lumina prea putin…