|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ pentru când voi orbi
■ Arborele cu tăceri
■ Străină
■ Sic Cogito
■ poezia se concepe noaptea pe un aÈ™ternut de lună
■ azi e suficient
■ disconnect
■ ​clickbait pentru cei care nutresc gânduri ascunse în direcÈ›ia aforismului
■ spumă de căpÈ™uni trecute
■ între aceiaÈ™i pereÈ›i
■ ​lasă că data viitoare tu o să fii È™i mai frumoasă, eu o să fiu mult mai pregătit
■ Toamna care nu vine
■ toamna care nu vine
■ toamna care nu vine
■ lecÈ›ia banilor È™ifonaÈ›i
■ madam costea
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Vechi cântec soldățesc poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2005-07-02
| |
Înscris în bibliotecă de Ionovici Titi
M-apasă luna peste față,
peste piept, peste memorie,
cu greutăți de platină, până când
scap din mână steagul de glorie.
Până când îmi îndoi genunchiul,
cu strigăt de ample rupturi,
ca un viaduct ascuțindu-se,
și plouând cu pietre peste păduri.
Până când îmi ridic călcâiul
pe care-l apăsam pe ora ta,
până când se-nnegrește singurătatea
care mă arginta.
|
|
|
|