poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-23 | | Înscris în bibliotecă de Corneliu Traian Atanasiu De unde vine oboseala anului? Din rîul cu ape obosite de mori, din vîntul cu duhul ostenit de flori, din suferința învîrtită-n inimi de-atîtea ori! Oboseala ce-n coapse o port ar putea să fie totuși numai a mea. O simt în pas și în ochi, subt pleoape, cum dincol-o simt în cetini și-n ape. Sau, poate, vrăjit sînt de Greul-Pămîntului. El, din străfund, ca un descîntec, ce lesne poate să toarne oricînd geologicul plumb în suflet și-n glezne. Vine-oboseala aceasta din faptul c-am îndurat pustiirea fără de seamăn a unui poem, în care suferințele omului gem, și care nici unul din zbuciume nu mi-a-mpăcat? Ce oboseală în toate. În pădurea de brad, printre ferigi, unde străbat și unde cad, mă pătrund în fața muntelui înalt și a stîncilor de oboseala în straturi, a vîrstelor. Cuprinsu-m-a oare, în miezu-i, un strop uriaș și amar, ambra lumină, rășina de chihlimbar, ce altădată-nchidea pentru totdeauna în sine, din zboruri răpuși, cu aripi întinse, fluturi, albine?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate