poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-22 | |
Pășesc desculț pe vise sfărâmate,
Neșlefuite diamante alcătuiesc covorul, O inima rănită, speranțe îngropate, Înnobilează-n sumbru viitorul. Și-aș vrea măcar sa pot simți durerea, Dar inima în gheață tu mi-ai prefăcut-o, Acum eu singur îmi ascult tăcerea... Să fie totuși vina ta? sau oare eu am vrut-o?! Nimic nu pare cum a fost odata, Numai pustiul îmi șoptește la ureche, Îmi spune vorbe tandre, dar nu ma mai îmbată, CUVINTE îmi răsună în ureche. Și mă complac; nu vreau să schimb nimicul! Cu zâmbetu-mi de cretă susțin cu frenezie Că sufletul e zero, că nul este conceptul, Că lumea-i "consumistă", că lumea nu e vie...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate