poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-09 | |
La cumpăna nopții, ochiul sinistru
vrea să-mi oprească urcușul nocturn și scrie cu semne vechi în registru, că vrea să mă închidă într-un turn. De pază, hipnotic, pe strâmbele trepte, sorbindu-mi pașii cu aspre priviri sunt puse cu gheare și colți să aștepte din neguri ferite, pierdute-amintiri. E granița oarbă, pământul greoi și-mi doresc pe piatră să calc dar piciorul, se-afundă și calcă-n noroi. Ascult iar din văpăile sacre și tac, sunt rotirile marilor semne izgonite din timp. De pe ultimul prag simt speranțele, cântând eterne. Și pe mine din urmă-mi mă trag. De pe ultima treaptă n-aș vrea să mai plec dar în zare încep să rasară, când cu vântul vreau să ma-ntrec, spaime străvechi. Și o să doară. Din oprite cascade aștept în tăcere, nu sunt încă vrednic să port mistere care dureaza în cădere. Ochi sinistru, cu privire de mort… De aceea, ma-ntorc întristat și cobor pășind, în spirale, pe trepte. Apoi mă cutremur, mă trece-un fior, spaimele rămân aici să ma aștepte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate