Am visat iarăși chei.
Erau ascunse în zăpadă,
trei legături de chei
pierdute altădată.
Eram plecat de ani întregi
retras, eram așa departe
în vârf de munte mă aflam.
Lupii îmi erau aproape.
Și ei se bucurau, veneau
copiii, parcă la școală
iar eu cu ei urlam
la fel ca prima oară.
Străine toate îmi păreau
când m-am întors acasă.
Era noapte, cred că ploua
și drumul îl uitasem.
La o lumină am văzut
o clipă de speranță,
copilul din prag mi-a răspuns.
Deodată-i dimineață...