Voi, acești suflători!





Cine credeți c-ar putea cinsti masa voastră
dacă n-ați pus pe ea duhul credinței,
oameni toți vor cărămizi să dureze cetăți,
măcar un turn babel
risipit printre coperțile unei biblii
zace dărâmat ca să amintească viitorimii
de ce oamenii nu își mai vorbesc ca altădată,
de la buză la buză;
rupeți pâinea și vinul
dintre scoarțele acestor coperți
roase de molii,
așezați albe fețe de mese și pe ele
câte mai câte bunătăți;
pene din aripi de arhangheli, colorate, aurite,
linguri de lemn și leagăne pentru copii, fusuri de tors,
voi sunteți beneficiarii praznicelor albastre
în care norii coboară împreună cu
vocea cea dintâi a lui Dumnezeu.
Cine mai poate crede că
ceasurile au un meșter bătrân
care a dat forma timpului ce se scurge ca un sirop condimentat
printre sufletele celor ce se trec,
hrana aceasta pe care voi o devorați
se face sub chinul secundelor,
nu există cuiere în care
să punem aceste haine de humă,
poate doar tărâmul morții ca un negru corn al abundenței plin de ouă de buhă;
doar moartea este singura
care le văruie odată la sfârșit
de felinar.
Voi, acești suflători!





Cine credeți c-ar putea cinsti masa voastră
dacă n-ați pus pe ea duhul credinței,
oameni toți vor cărămizi să dureze cetăți,
măcar un turn babel
risipit printre coperțile unei biblii
zace dărâmat ca să amintească viitorimii
de ce oamenii nu își mai vorbesc ca altădată,
de la buză la buză;
rupeți pâinea și vinul
dintre scoarțele acestor coperți
roase de molii,
așezați albe fețe de mese și pe ele
câte mai câte bunătăți;
pene din aripi de arhangheli, colorate, aurite,
linguri de lemn și leagăne pentru copii, fusuri de tors,
voi sunteți beneficiarii praznicelor albastre
în care norii coboară împreună cu
vocea cea dintâi a lui Dumnezeu.
Cine mai poate crede că
ceasurile au un meșter bătrân
care a dat forma timpului ce se scurge ca un sirop condimentat
printre sufletele celor ce se trec,
hrana aceasta pe care voi o devorați
se face sub chinul secundelor,
nu există cuiere în care
să punem aceste haine de humă,
poate doar tărâmul morții ca un negru corn al abundenței plin de ouă de buhă;
doar moartea este singura
care le văruie odată la sfârșit
de felinar.