simt o neliniște în dimineața aceasta
ca o șerpuire de întrebări fără sunet
încolăcite pe stern

un ghemotoc azuriu de cuvinte
prinse între pietre ascuțite
mi se îneacă țipând
într-o băltoacă pe tâmplă

undeva
sentimente ilegale
îmi rotunjesc colțurile inimii
cu dălți potrivite
roțile, spun ele
doar roțile
duc întâmplări cu puterile întregi
pe spatele lor

înăuntru
mă mângâie o durere în dimineața aceasta:
pe sub sâni
devorându-mi carnea supusă
primăvara își crește aripi de narcisă
din sângele cald înflorind
flagelat