| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ să fii bine, copilul meu   
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2005-04-08 | | 
Poem de liceu Am plete, un caiet în geacă, o julitură pe un pumn, adidași noi și un zîmbet fără de motiv pe care îl tot duc la îmbătrînit. îmi caut în buzunare – doar voi mai găsi ceva din mine. un înțeles poate ascunde o lume, așa cum o floare deschisă eliberează un ochi. fac navetă de la Sadu numai ca să văd o fată, să mă întristez și să mai scriu o poezie. nu toți profesorii văd cît sînt de deștept, iar alții m-au lăsat corigent la mai multe materii pentru proastă purtare. mai plecăm intelectual pe munte la cineva care are o cabană fără de curent, unde au acces cultivații clasei. după masa de prînz, cînd ceilalți vor să doarmă, scriu pe o foaie din pachet, în care mama învelise tacîmuri: pe treptele de verde, / unde odihnește viața / obosită de timp, / se deschide pleoapa umbrei. / așa se deschide / și pe aceste coli, / iar tăcerea ca o lumînare / picură pe ele. pe genunchi, pe șold, pe gît / am să-ți adorm cuvinte ca o lumină / pe erotica toamnei. / atunci am pus după urechea dreaptă cîteva cuvinte roșii ca niște cireșe și am plecat prin lume fluierînd să întîlnesc pe-acela despre care îmi spuseseră bunicii că i se zice Dumnezeu. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate