Ce limpezi sunt copacii
Care mor,
Oglinditi in pielea ta
Tristă,
De căprioară,
Si cit de departe ard
Toamnelor
In care mi-am legat,
Cu disperarea albă
A statuilor,
Visele in jurul inimii,
Fiecare vis impletind
Conturul unei coaste.

Si pentru că esti, toată,
Dor si tăceri
Care dor,
Iubita mea de-o noapte,
Iubita mea de-o lacrimă,
Iubita mea,
Deocamdată,
As vrea să te pot
Imbratisa
Până la sânge,
Cu sângele meu,
Cu noaptea mea,
Cu lacrima mea,
Deocamdată.