Eu traiesc in pamant
si sunt radacina copacului
care tot eu sunt.

Imi intind crengile-n aer
cu toate ca stau in locul meu stramt,
de unde privesc cum ma arde
soare razand,
cum ma cauta pasari
si ma bat cu aripi,
cantand.

Cum ma bate si vant
si ma uda si ploaia
uneori... plangand.

Si toate acestea le vad din pamant!

Las ramuri sa creasca
pe rand,
an de an
zi de zi...
...mereu masurand
pofta celui cema mananca:
a timpului flamand.

Si toate acestea le vad din pamant!

Nu-mi este teama sa raman unde sunt
in locul meu stramt:
radacina-n pamant
copac frematand
... si tot eu sunt.


19 dec. 1998
Cluj-Napoca

Adina Ungur, "Petale de zãpadã",
Editura Musatinii, Suceava, 2000