poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-26 | |
Aleea din față s-a transformat în parcare,
e plin de mașini pe trotuare. Copiii n-au loc să se joace. Și-n scară miroase cumplit a mâncare. Ferestrele-s sparte, pereții murdari, treptele-nguste și nu e lumină. Mi-e frică să ies când se-ntunecă-afară să nu cad și să nu-mi rup o mână! În cutiile verzi din tablă-ndoită ar trebui să ajungă ziare, scrisori, cărți poștale... Și-ajung doar facturi și pliante și anunțuri jenante imobiliare... Mă uit pe fereastră și constat cu mirare că lumea stă-n loc și nu strigă: „Mă doare!”. „Mă doare prostia, mai bine-aș lua foc!”... Ați ghicit: stau la bloc. Într-un bloc comunist. Și am și vecini... Cei de la unu’ au câini. Pittbuli, nu javre, și latră, și sar... Nu mușcă, au botnițe, clar! Da’ mie mi-e frică și mă-nfior și tresar și tot timpul mă-ntreb: „ Chiar?!” Vecina de sus are-o soră în State și un tată alcoolic, paranoic și trist. Ia bani împrumut... Și țigări... Și lactate... Și o dată pe lună o bate. Și jos la parter mai am un vecin bețiv și murdar. Dar tăcut și blajin. Adună cartoane și bea la birtu’ din piață, și-și leagă bocancii cu ață. Pe vecina de lângă, o unguroaică bătrână, n-am văzut-o de-o lună. E sigur pe-acasă, că se-aude când spală. O caută cumnați și cumnate și-un frate... Da’ ea nu deschide, că-i rea și nasoală, și dau toți pe spate! Pe-urmă pleacă-n oraș, de nebună! Și iară n-o vezi câte-o lună... Am și-un vecin tânăr, are nouășpe’ ani și ascultă manele. Vecinele-l ceartă că stă doar cu golani și-o jupoaie pe mă-sa de bani și nu le salută pe ele... La șase o babă senilă și rea, cu un soț pe măsură, pândește ascunsă de după perdea. La toți le e frică să dea ochii cu ea, că rânjește și-njură! Da’ viața-i frumoasă și simplă la bloc! Nu tre’ să sapi în grădină, nu repari gardul... N-ai nici o treabă! Doar stai pe fereastră și spui și te miri: „Ce dimineață senină!”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate