ce accident frumos în somn
sub pielea întinsă în vânt
pirvește ! privește !
se apropie iarna noastră
dar ce mai contează
acum, în somn
ce accident frumos, atât de frumos
da, da, da, imediat
simți și tu, nu-i așa ?
dorința mă face să devin
atât de translucid.
adio suflete pierdute
adio adio adio…
primesc toate bătăile tale de inimă
sosesc toate odată
absolut toate
trecute și viitoare
visele
pulsează mișcate de întunericul
unui soare demult uitat
toate visele, toate visele
chiar si cele moarte
plutesc prin cameră
mișcate de o maree interioară
dar ce mai contează ?
nu nu nu
da da da
altceva ?
ah, da !
foamea
nevoia de a mânca
și mai ales nevoia
de a nu fi mâncat
altceva ?
nu nu nu
da da da
simți si tu, nu-i așa ?