poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-28 | | Înscris în bibliotecă de Luchi Tenenhaus
Când Don Juan descinse spre unda subterană,
Lui Charon îi întinse obolul său, solemn; Posomorât, moșneagul, cu fața diafană Dar braț voinic, înșfacă lopețile de lemn. Femei cu rupte rochii și piepturi dezvelite Se zvârcolesc cu jale sub negrele stihii; Și ca o mare turmă de victime-oferite, Gemea prelung în urmă-i cortegiul de stafii. Râzând cu haz, valetul își reclama simbria, Și, mâniat, don Luis țintea cu ochiul crunt, Luând drept martori morții ce populau câmpia, Pe cinicul ce-și râse de părul său cărunt. Înfiorată, casta Elvira, sub zăbranic, Lângă perfidu-i mire și-amant de pe pământ, Cerșea supremu-i zâmbet, ispititor, tiranic, Dar cald de-nduioșare ca-n primul jurământ. În negre valuri luntrea tăia o largă stradă, Și-n cale-un om de piatră la cârmă se-aținea; Însă, tăcut, eroul sta rezemat de spadă: Þinând nainte-i valul, la nimeni nu privea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate