mergem nepăsători
pe sârme agățate de clipe
ne-am învățat să aruncăm
priviri în stânga mai des
și câteodată în dreapta
încălțăm câte două șosete cu dungi
unele albe celelalte nu
desperecheate

din prăpastie în prăpastie
trec spirite mormăindu-și neliniștile
ieri atârnaseră în piață
scheletul calului troian
trei la zece mii trei
astfel își împărțeau războinicii
porția zilnică de oase
fără pereche

și iar ne sperie înălțimile așezate
între ce a fost și ce era să fie
nici sârmele astea
n-o să ne mai suporte mult
vom umbla suspendați
în schimburi de șapte ore
căutându-ne după colțuri
perechea