tacerea ta, Dumnezeule
imi imprima cenusa lumii
tot mai pregnant ireparabil
supravietuitorii glasului rasunator
doar se pierd in vorbe
in replici
inca ma intorc
sa vad scena Ta inghetata in sens
magazinele sperantelor
locuindu-mi chipul flamand
deschiderea albastrelor pagini
imi raman necitite
carpele libertatii ma impaneaza
prin pori strecurandu-se istoria
sufluri
jocuri
explodare...
(ma-nvinetesc in amurgul glasului Tau infinit