poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-09 | | mângâiam înserarea cu umbra ta, eram undeva lângă tine, te simțeam aproape și puteam atinge cu ramificațiile privirii o parte din temerile tale nocturne mi-amintesc și acum, femeia înger mi-a șoptit să am grijă de tine: "are alergie la frig și nu mai vrea să iasă dintre gânduri, caută ceva fără să creadă că-l va găsi..." doar că... atunci când lucrurile pareau să aibă un infinit, ce speranțe că te mai puteam găsi prin ceața labirintică, strălucitoare, sau vindeca de tot nimicul care nu mai era al tău mai puteam crește? alergam, alergam mereu înspre un capăt orb al orizontului, unde liniștea coborâse rece ca o mantie cuprinzătoare, vroiam să-ți daruiesc degetele mele lungi și subțiri crescute printre portocali dar nu... parcă te auzeam dinspre cealaltă dimensiune a cerului: "mi-e bine, dar stiu că nu va rămâne asa și îmi va fi altă dată bine..." atunci am întrezărit tot: femeia înger scrutând zarea după greșeli mărunte, forfota de îngerași ai tăcerii compunând un imn pentru viață și o catapultă pentru cei rătăcitori, iar peste tot nori se alcătuiau într-o scriere neinventată [lucrurile mari nu au finit...] ... era deja prea târziu pentru că nu mai vedeam. 6 ianuarie 2004
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate