poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-03 | |
Va rog stati departe azi de usa mea... Nu mai am amabilitiati la indemană... Nici măcar păreri de rău... sfaturi, sau alte inutile cuvinte...
Sincer, nu mă incantă de loc cancerul de care imi vorbiti... A dracului genetica, de la bunici la nepoti... Nu-mi era suficienta nebunia lasata de voi mostenire... Trebuia să vă duceti la spital si să vă descoperiti cancerul generalizat... Da v-am tot spus, lăsati-o dracului de băutură, da nu mai mancati toate porcăriile fiindcă asa manancă lumea... Da beti apa de izvor ca o sa vi se putrezeasca matele de sucurile astea colorate pe care le beti fiindca va place! Ce să vă fac eu? N-ati spus voi că ceaiul de sanziene miroase a iarbă? Că vinul de butuc vă dă putere? Aveti puterea să suportati inlemniti diagnosticul după care v-ati dus la spital... Of, nici de-o amabilitate nu mai dau in tihna pe care mi-ati răvăsit-o... Multumesc de mostenire... o să-mi treacă, o să merg cu voi la spital, o să-i dau doctorului toti banii pe care i-am strans (naiba mai stie pentru ce)... Chiar dacă nici un ban de nici o culoare nu poate repara mizeriile pe care le-ati tot inghitit de plăcere...de ghiftuială... Cum o să scoată doctorul din voi toate otravurile depozitate cu sarg atata amar de vreme? Să vă dau ceaiuri? E cam tarziu pentru ceai... Vă rog, azi nu-mi bateti la usă, nu sunati la telefon...M-am săturat să vă tot spun vorbe de alinare... Mă dor copii mei, nepotii vostri, si injur ca la usa cortului Genetica mamii ei de viată... Doctorul o să fie putin mai bogat, tracasat de o muncă inutilă, fiindcă stie că ghemul e putred si la sfarsit... si pe mine iertati-mă, fiindcă Dumnezeu stie unde va trebui să mă imprumut pentru cele lumesti-popesti care vin... Lăsati-mă azi fără vorbele pe care de vi le-as spune, ati crede că-n suflet mă arde tot iadul...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate