poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-29 | | Uneori urasc toate cuvintele. Imi par caraghiose si inutile. Oamenii imi vorbesc de te miri ce, eu ma prefac ca-i ascult si-mi soptesc cascand mie insami « Doamne, ce plictiseala ! » Am atunci senzatia ca orice mi-ar spune stiu deja, ca vorbele aluneca pe langa noi fara sa ne atinga, si oricat m-as stradui nu pot afla nimic nou, pana si ceea ce-mi pare inca necunoscut se afla deja in mine, de mult. Si-n timp ce-i ascult povestindu-mi preocupati o carte, o traire, o intamplare, un fapt divers, ma trezesc gandind « Ce bine ar fi sa tacem deodata si sa ne strangem in brate fara cuvinte ! Doar asa ne-am putea spune ceva ». Dar ei nu-nteleg si continua sa vorbeasca. Sau poate eu nu-nteleg ca si prin cuvinte ne imbratisam oarecum.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate