poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-08-27 | |
Mi-am luat gandurile sub brat, mi-am facut curaj si iata-ma aici, din nou, cu sufletul in doliu, pustiit de trecerea unor zile ce nu-si aveau nici locul si nici momentul.
Au trecut atat de greu, cu plumb in oase a fost trupul meu, urechile mi-au auzit strigate in zi si in noapte dar stiam ca nu mai e. Cine? PEPY -manusa sufletului meu -a plecat de langa mine fara sa-mi spuna nimic, a pornit la lungul drum al nemuririi singur, fara sa ma astepte, fara sa-mi ceara sfatul. Acum e singur, desi ura singuratatea, imi vegheaza noptile din padurea de la Cernica, cu mingiuca langa el. Stiu ca e banal, dar era sufletul meu si cuvintele mele au murit o data cu el, mintea mi-e goala si sunt singura... A fost manusa sufletului meu... A fost PEPY-un caniche pitic negru care nu a vrut sa ma mai astepte putin, a plecat singur la drum si nu se mai intoarce. Drum bun, iubire, si atat! Cuvintele si sentimentele mi-au inghetat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate