Iar m-am văzut în bibliotecă. Mă cuibăream în gânduri și inima îmi pleca spre cărțile care cereau un mic tribut. M-am jucat de-a baba oarba cu ele iar valiza cu amintiri nu mai primește bagaje hârtii cât muntele Everest căci am aruncat cu praștia talentul.
De sertarele imaginației au grijă gunoierii care au intrat recent în U.E.
Ca replică, doar noduri în gât.
Ideile inmugureau în bibliotecă iar în dreapta mea erau gânduri ascunse care așteptau să le vină rândul.
Dar rândul nu le va veni niciodată pentru că au un traseu binecunoscut: coșul de gunoi comunitar.