Tu mi-ai urat o noapte încâlcită, ea îmi dăduse o piatră albastră, iar mica mea muză se amuza cu o foarfecă de croitor cu care decupa semne de carte.
La capătul scării, o tablă imensă de șah, fără nici o piesă pe ea. Am scos eșarfa albastră… Se zice că, în lunile de vară, în fiecare dimineață, culegătoarele de scoici... am suflat pe ele și-am cerut: Yames de șase. O voce de soprană... se coloră cu lătratul de câine din curtea casei cu iederă. Vrei ceva mai încâlcit? Ei, bine! Chiar asta vreau. Am destule motive. Pot să te întreb: chiar e nevoie de motive într-o poveste? Despre toate îți voi povesti, dar tocmai pentru că ești așa de nerăbdătoare, de data asta merg pe amânare. Jumătățile inegale le trăim zilnic. Acum să ne vedem de joc. Tu ești la mutare. Cum, ce jucăm? Șah cu hazardul….