mă răcesc

oricâte haine îmbrac acasă îmi e frig
m-am dezvățat de nopțile geroase
când tata mă-nvelea până la bărbie
cu plapuma groasă făcută de buni Victoria
în casă

de câte ori mă întorc
aud că a mai murit cineva cunoscut
mama cuiva, soția sau fratele altcuiva
în jurul meu se strânge un lanț
de sunete și umbre

prietenii mei sunt plecați
toți
unii pe la școli
alții la muncă în străinatate

sărăcesc

mă duc singură și beau câte o cafea
doar doar voi zări pe cineva cunoscut
cei mai mulți mă privesc ciudat
și mă salută ca pe-un proaspăt eliberat
din detenție
(m-am învățat)
pe copii nu-i mai cunosc
au crescut
vecinii șușotesc câteodată așa încât să-i aud
..ce s-a schimbat fata lui Dan''
asta sună... foarte trist
să știți

mi-e frică

de copiii aceștia frumoși și gălăgioși
din microbuz
peste un an voi intra într-o clasă plină de ei
cu un catalog sub braț
și în rest... ce-am citit și ascultat
de la ceilalți
dacă vreunul dintre ei mă va întreba
,,bine, asta scrie și-n carte
dar dumneavoastră ce aduceți nou?''

recunosc
sunt mai neștiutoare decât ei
de vreme ce
în seara asta mi-e urât de moarte
și-adorm lângă mama
cu basmele fraților Grimm
pe CD