poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-29 | |
Printre foi pline de ulei și benzină, mă plimb cu Lupul. E bine. Am luat de mânuță un alt copil și mi-am dat de tot jos cojițele de piele, acum hăinuța îmi e nouă și lucește frumos, de un verde de smarald. Zâmbesc, pentru că îmi cântă inima. Sunt obosit, dar nu contează. Nu doare.
Pământul, aerul, focul apa și cu mine ne-am făcut datoria. Mămica e mulțumită. E fericită chiar. Mulțumim, mămico. Mulțumim. Iată-mă din nou. Un copil nou, mare, frumos și roșu în obraji. Nu a mai fost nevoie să plec departe ca să mă întorc. Am găsit perla. Nu era în scoică, nu mă mai mir că nu am găsit-o atâta vreme. Cojițele mele de piele au căzut de tot. Acuma râd în fiecare zi pentru că am găsit ceea ce căutam. Am avut noroc. Motorul huruie de sub capotă. Parcă toarce. Lăcustele zâmbesc și ele, șușotesc între ele ca niște fetițe care văd un cuplu sărutându-se. Pământul, aerul, focul, apa și cu mine ne-am făcut datoria. Mama e fericită. Mulțumim, mămico.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate