Luna departe doamnă

“Ce este adevărul ?”
(Pilat din Pont)



De obicei stau la masă cu toți prietenii
Uneori cu cei pe care îi privesc cu indiferență
Imaginea lor împreună în noapte e adevărată

Așezîndu-ne pe treptele realului se privesc
În cunoaștere absolută frații cu Newton lumesc
Pînă la lună și stele e cale lungă, doamnă.

Aici sint armele lor moi împietrite în veac
Așteptînd un îngheț fantastic al dezordinii
Care, doamnă, în fiecare clipă e tot mai mare.

Punctul de viață lumesc privit acum cu indiferență
În veci devine de absolut, dar nu mai contează
Cum scriu, luna este din ce în ce mai departe.