îți ascult coșmarurile cu podul palmei
mă zgîrie amintirile
în ele ești mereu mai înalt adîncit în întrebări
mîinile întinse după aceleași
draperii mînjite de soare
pe ceafă mi se preling
cioburile ultimei dimineți
le înșir de glezne
îmbrac un gînd alb și o tăcere albastră
sărutul străzii mîngîie tandru
tălpile crestate

.....................................

spune-mi... între hidrele adormite ai găsit chipul meu?