Draga mea Eva,

afla despre mine ca ma simt tare insingurat si pustiu de cand ai plecat izgonita de tatal nostru. Stiu ca nu-i nimeni de vina, dar atata lume ne va spala de-a pururi isprava in apa iordanului, turnata prin clepsidre in agheazmatare adumbrite de biserici, incat imi vine sa-mi smulg parul din cap. Ala care a mai ramas, ca de dorul tau am inceput sa chelesc de nervi pe la colturile tamplelor. Imi lipsesc tataloancele tale dolofane si soldurile tale incapatoare in care imi inghesuim iubirea necamuflata de vita de vie inaintea siestei de dupa fiecare pranz. Ce sa-i fac daca te-a mancat pe tine in cur sa te cateri dupa marul ala strepezit, fir-ar al dracului, doamne iarta-ma, sa fie cu speciile si altoirile lui hibride. Ti-am spus sa te potolesti ca o sa o luam pe coaja, dar tu nu si nu, ma tot besteleai ca sunt papa-lapte, ca toata viata am ascultat de gura lu' taica-miu ca asa si pe dincolo. taca-taca-taca, taca-taca-taca. Na! uite unde ne-a adus gura ta spurcata, muiere! Acum sa nu te superi pe mine, dar eu L-am rugat pe tata sa ma ia din cele 33 de coaste ramase si sa mai faca una ca tine, ca nu mai suport visele alea erotice si in curand imi vine si mie andropauza. A mesterit El ce a mesterit, dar s-a ramolit saracul si drept urmare i-au iesit tot felul de animale paroase si caraghioase care se scalambaie toata ziua si se cocoata ca tine prin copaci, fir-ar marul ala al dracului, doamne iarta-ma, sa fie! Fiindca tot imi maimutareau miscarile eu le-am numit maimute si nu le-am bagat in seama, dar ele nu imi dadeau pace, toata ziua, buna-ziua ma puricau si imi indesau banane sub nas, asa ca tata a trebuit sa la faca si parte barbateasca sa le tie de urat. S'uite asa s-au mai dus cateva coaste, ca am ajuns asa de cocosat ca daca mai face tata cateva incercari nereusite am sa ajung sa dorm cu capul in propria poala si sa ma ling ca un catel.

El zice ca decizia privind divortul si mortalitatea noastra este definitiva in fata oricarei instante supreme, si cica doar El este actiune fara reactiune si prin urmare ii este imposibil sa se revoce
singur. Fie vorba intre noi, cred ca si-a dat si EL seama ca a exagerat putin la nervi si ca diorama edenica parca nu mai este aceeasi fara tine. In schimb am smuls cu chiu cu vai o promisiune din gura Lui inclestata de riduri - ca ne vom revedea candva in visurile Lui intr-una din vietile ulterioare. Insa intrare in sala Lui de proiectii mentale va avea un pret foarte piperat. Asa ca ar fi bine, Mario, sa ne apucam sa facem niste economii de pe acum, sa punem ispasiri la ciorapi si saltele, iar cand se vor aduna suficiente sa ne platim fiecare biletul, tu, o viata de curva, eu, o moarte de cruce.

Cu drag,
Adam