poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-08-24 | |
plec din mine. urmez calea inocenților. ei îmi amintesc
o romă în care timpul se sinucide. picioarele mele supuse, mersul vertical, rece. oameni din care ies încontinuu spirite zidurile miros a gladiatori învinși. prețul dragostei este aici o ruină. dar azi este o altă duminică. pe străzi trec numai autobuze turistice în care amenințările par reclame publicitare râd. sunt o mască venețiană. amestec lent viață în praful meu de ceramică, mă fabric după chipul și asemănarea orașului pierdut las semn că am plecat numai celor ce mă țin minte. nu, eroare de exprimare, rectific, definitiv: celor ce mă țin inimă picioarele mele au ochii închiși. călătoresc odată cu orbii, sclavi ai orașelor incendiate. le este foame, își iau dimineața, în liniște, micul dejun. savurează pietre, poduri, apeducte. tălpile celorlalți rămân în urmă, văd pericolul prăbușirii, se închină lăsați-mă să merg. numai eu pot să văd marea acolo unde nu este. acolo unde nu se aude nici măcar respirația pământului. numai eu știu cum se naște muțenia din timpane, atunci când vuietul sparge golul inimii tot ce s-a întâmplat în pântecul cetății este istorie. labirintul atemporal și viu al iubirii. doar moartea îi surpă zidurile nu cred în alt dumnezeu. după atâția ani de rugăciune, lăsați-mă să tac
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate