Cu nuielușa de alun
îți caut prin nisip
vocea-ghimpe-de-lumină.
Nu-mi sfâșii destinul când trec.

Corăbii se-neacă,
le țin încă pline
spânzurate de pânze,
în ecluza ce scurge
aroma-mi spre tine.

Povestea se scrie
în sticla cu dop,
delfinul înghite
licoarea-i sălcie.

Balans necarnal,
e doar brațul meu.
Orizontu-i topit,
visez că te strâng
în armură de zeu.