Să vă spun eu acum adevărul și vă rog luați
aminte și adânciți-vă piepturile în aerul rece!
Cu toții îmi spuneti că am gusturi extrem de rafinate pe
când papilele mele gustative sunt doar niște rafinarii de
petrol! Și asta, numai din cauza voastra! M-am săturat
să-mi tot iasă ochii din orbite uitându-ma la poze cu tine
drept model în viață ca la cai verzi pe pereti și să mi se strivească suflletul ca o portocală între pumnii tremurânzi de ciudă când mă prefac
că iti admir creierul de așa-zis Einstein ridicat pe tocuri hiper-înalte. Mai este un lucru, sunt scârbit să mă tot întrebe unii ce este conștiința. De parcă n-aș ști! Eu, supra-
conștiinciosul? E ceva care se încarcă și se descarcă precum bateria celularului! Când se încarcă, se umple de scaieți, frunze veștede și de alte bălării, iar, descărcându-se, își
pierde din volum dând jos grasimile și celulita rămânând cu pete grave și cu cicatrici poate chiar ireversibile. Vezi, deci știu... Conștiința e un surplus al sufletului, ceva ce întotdeauna ne va îngreuna oarecum, piele lăsată, grasă și ridată- un uger de oaie...Am dreptate?
Deci- și îngăduiți-mi să-l folosesc pe "deci" în acest caz- m-am săturat sa ma uit la tăcerea mieilor când chiar eu sunt un biet miel și numai oile au voie să behăie
aici si acolo
oriunde și peste tot
Hai sa le tundem lâna
până la piele
ș-apoi la os
să ramână chele
și făr'de miros
Iar pe schelete să le hrănim doar cu petrolul
produs vreme de atâția ani de papilele noastre gustative!
Așa, așa!...
E-HE-HE!
BE-HE-HE!!